Început și sfârșit
Încep cu
farmecul de-o viață
Al cerului înalt
și gol,
Cu roua, ce
de dimineață
Mă-nvăluie
cu-al ei fior.
Încep cu
timpul ce se pierde
În infinitul
de granit,
Cu un fir ud
de iarbă verde
Și-o vară
fără de sfârșit.
Încep cu-acel
ecou al lunii
Ce noaptea
susură-n priviri,
Cu doi îndrăgostiți
ce pururi
Își deapănă
dulci amintiri.
Încep cu
taina din adâncuri
Nedeslușită
de străbuni,
Cu inima, ce
pentru-a bate
N-are nevoie
de minuni.
Încep cu
TOT, și la fel termin
Iar voi mă
însoțiți mereu,
În acest
cerc, în care primul
Și ultimul…
e DUMNEZEU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu